bee-il djærăcă nă farigĕ ec eirji erj wuuesj acăs erj wasj ă wadje rąąwe ă djïĕna kool sjï acăs keluaj çooif feen; cur eirji ăn ærigĕ nă tonni tjreeănă, sąąv lee sjï, sąąv lee cloori cafi; lee meedj ăcăs lee bjrææxtje vï ă llonc ă sjoolu, cur sjtrïqaalj sjï quuăn ăcăs qalhu ĕstjæx cŏ Krjih-nă-Sorrăxă.”
The next is from “King Mananaun” (see page 67):—
“hlljeeăs sjï llonc woor-woxtăx woor-waxtăx cur aardi sjï sjoolti mooră bă qoodjăxĕ baa qoodăxĕ xoo fadă xoo haardj lee barră nă crænn, nær aac sjï tjee-tjïrje can brjisju, madje rąąwe căn reebu, llopidaan acăs llapidaan ec mïalti bĕăcă, mialti mooră nă farige hïr tjææxt enjïr erj qos acăs bos a wadje rąąwe, cŏ duc sjï daa djrïĕn erj sjuul ăcăs tjrïĕn sqoodj, cŏ ră nă æsconi ruuæædăli, quur enjïăxtăr doo ăcăs cannjiv in uuăxtar, cŏ meerhitt sjï erj ă çï ruuă Wart dŏ vï rimpi acăs năx meerhu ăn çi ruuă Wart vï nă djeei orhi; acăs dŏ vï sjï sjoolu nï mï hol dŏ hænik sjï tælu.”
The third is from “The Champion of the Red Belt” (see page 86):—
“Xŏ sjee amax ă hætă; rinn sjee llonc dŏ hæta, qrænn dŏ wată, brată dŏ ljeeni. Hooc sjee hoolti, bŏqĕdje, baqĕdje, cŏ baar nă crann djïrjĕ. Huc sjee oi-i erj mwirj acăs djerju lee tjïrj, njïr aac sjee tjee-tjïrje căn brjisju noo qaabĕlĕ căn reebu, cŏ ră sjee ’c ïsjtjæxt lee sjeetjvææx nă rǫǫntji ăcăs geemnæx nă beesjtji mooră, lee sjcrædi nă wilin; cŏ ro ïăsci bĕăcă beelj djæric nă færige ec eerji erj hosj acăs erj wasj ă wadje raawĕ, cur sjtjuur sjïăd seeăx stjæx fwï xuuirtj acăs xahirj rjï Faahinj.”
Page 48. “The molten torrent,” hile nă rïăxăn. The translation is conjectural. From the context here something fiery is evidently meant. The expression occurs again in “King Mananaun” (page 74), where the narrator thought something very cold was intended.
Page 64. “King Mananaun.” The opening resembles a story of Curtin's. Mananaun, the sea-god, was a great enchanter; hence, no doubt, the name of the King in this story.
Page 67. “The sea-run.” See note to “Bioultach.”
Page 68. “Faugauns and Blue-Men.” The first word appears to mean outlaws, and to be the origin of the word “fachan” in the Scotch stories, which has hitherto not been understood. Does Blue-men mean men stained with woad?
Page 74. “Nă riaxan.” See note to “Bioultach,” page 48.
